Serghei Cebotari despre impactul COVID asupra sectorului bancar, digitalizare şi credite rapide

Preşedintele Comitetului de Conducere al Moldova Agroindbank, Serghei Cebotari, a vorbit pentru Mold-street.com despre impactul pandemiei asupra sistemului bancar şi a instituţiei pe care o conduce. 
 
El susţine că în urma reformelor din ultimii ani avem un sector bancar puternic, bine capitalizat, care poate face faţă situaţiei existente. Potrivit şefului celei mai mari bănci din Moldova, situaţia creată a impus schimbări radicale de strategie şi amânarea unor planuri. În opinia lui Serghei Cebotari, va fi nevoie de răbdare şi vigilenţă pentru a depăşi criza provocată de pandemia Covid-19. 
 
Mold-street.com: Suntem în al treilea trimestru al anului 2020 şi a trecut mai bine de jumătate de an de  activitate pe timp de pandemie Covid-19. Ce impact a avut această pandemie asupra Moldova Agroindbank şi în general asupra sistemului bancar?
 
Serghei Cebotari: Anul 2020 este, într-adevăr, anul care a dat peste cap orice previziuni şi ne-a impus să activăm în cadrul unui scenariu extrem de complicat atât pentru sectorul social, cât şi pentru sectorul de afaceri. Evident, presiunea s-a făcut simţită şi asupra sectorului bancar şi chiar poate mai mult. Pe lângă faptul că sunt agenţi economici, băncile mai sunt şi unul dintre pilonii de bază ai stabilităţii financiare. Iar această perioadă impune întreprinderea unor măsuri neordinare pentru a asigura stabilitatea necesară, susţinând un sector economic lovit de situaţia pandemică, dar şi de secetă, mă refer la agricultură, evident. 
 
Privit la general, acesta e contextul în care activează băncile la moment şi care, bineînţeles că şi-a lăsat amprenta asupra indicatorilor, sistemul înregistrând o descreştere a indicatorilor de profit de peste 50% în primele şapte luni ale anului 2020 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Acest indicator este în scădere cu aproximativ 30% la MAIB. Totuşi, în condiţiile stagnării activităţii în majoritatea sectoarelor economice pentru o perioadă de 3 luni şi apoi reluarea treptată a activităţii, înregistrarea profitului, fie el şi diminuat, este în sine un semnal pozitiv. În plus, pe celelalte două segmente cheie – depozite şi credite, trendul este ascendent, sistemul înregistrând la 31 iulie o creştere de aproximativ 7% şi respectiv 2,5% comparativ cu sfârşitul anului 2019. 
 
Care este cel mai important lucru în filosofia banking la MAIB în legătură cu pandemia şi cum se traduce acest lucru în practică? 
 
Să pornim de la faptul că pandemia a impus o altă abordare faţă de activitatea băncii atât pe intern, cât şi pe extern. A trebuit să ne reorientăm rapid şi să luăm măsuri pentru a proteja cât de mult posibil sănătatea angajaţilor, asigurându-i în continuare cu un loc de muncă. Pentru aceasta am valorificat la maximum potenţialul tehnologic existent şi am asigurat activitatea la distanţă a majorităţii personalului din back-office. Pentru cei din front-office am revăzut programul de activitate şi i-am asigurat cu măşti, mănuşi, materiale dezinfectante, tot ce a fost necesar. Dacă e să folosesc termenul dumneavoastră de “filosofie”, atunci filosofia noastră a fost şi rămâne “ne pasă şi ne implicăm”. 
 
Aceeaşi filosofie am extins-o şi în relaţiile cu clienţii. Am spus din start că ne pasă şi aşa am şi acţionat. Am anunţat măsuri pentru amânarea plăţilor la credite pentru persoane fizice şi juridice, am pus la dispoziţia clienţilor noştri instrumente de banking online ca să poată face operaţiuni simplu, comod, oricând şi de oriunde, am prelungit automat valabilitatea cardurilor, am implementat rapid schimb valutar la bancomate, am depus eforturi triple ca să aibă acces la instrumente de vânzare online. Am menţinut un contact foarte strâns cu clienţii noştri ca să ne asigurăm că sunt bine informaţi despre schimbările care au avut loc la nivel de reţea, despre măsurile întreprinse, despre posibilităţile de a face banking la distanţă. 
 
La general vorbind, situaţia aceasta ne-a impus să ne uităm altfel la lucruri, să modificăm anumite viziuni şi abordări. În acelaşi timp, a apropiat şi a accelerat procese care erau prevăzute pentru un viitor ceva mai îndepărtat. Avem cu siguranţă altă viziune asupra proceselor ce ţin de logistică, abordarea faţă de personal se schimbă, inclusiv în sensul optimizărilor. A fost şi rămâne a fi o perioadă destul de încordată când absolut toate subunităţile MAIB lucrează în ritm accelerat pentru ca lucrurile să meargă bine. Am acumulat deja un bagaj de experienţă, am învăţat lecţii din lacunele pe care le-am observat. Mergem mai departe.
 
Îndrăznesc să spun că dintr-o astfel de experienţă sau ieşi mai puternic, sau nu ieşi deloc. Pentru echipa MAIB e valabilă doar prima variantă. 
 
Covid-19 a răsturnat planurile multor oameni şi companii. MAIB a răspuns cu câteva acţiuni destul de concrete, însă pe termen scurt. Banca are în prezent programe de lungă durată pentru a satisface nevoile clienţilor şi a face faţă noii situaţii? 
 
“A răsturnat” e bine spus. Situaţia cu care se confruntă acum întreaga lume ne-a învăţat clar un lucru, programe pe termen lung trebuie să existe, dar în orice moment trebuie să fim pregătiţi să le amânăm sau să le ajustăm, uneori şi să le modificăm radical, iar existenţa unui plan B, dar chiar şi C este de la sine înţeles. Anul acesta problemele cauzate sectorului economic de către situaţia pandemică au fost agravate şi de seceta care a afectat sectorul agricol. Ambele au impus acţiuni concertate din partea sectorului privat şi a celui public pentru a menţine economia, în întregime, şi agricultura, în particular, pe linia de plutire. Noi ca bancă am elaborat noi produse, am lansat noi servicii şi ele, în anumite cazuri, au venit la pachet cu facilităţile asigurate de organele guvernamentale. 
 
Astfel, MAIB a redus rata dobânzii la anumite produse creditare pentru agenţii economici, iar guvernul, în paralel, a anunţat compensarea acestor dobânzi. MAIB a mers şi mai departe şi şi-a anunţat disponibilitatea să examineze individual cu fiecare client impactul acestei crize şi să ofere posibilitatea reeşalonării creditelor. În continuare monitorizăm foarte şi foarte atent evoluţiile, ţinem strâns legătura cu clienţii noştri şi ne vom implica în măsura posibilităţilor. În acelaşi timp, înţelegem cu toţii că trecem printr-o perioadă nemaicunoscută de generaţiile în viaţă, deci va trebui să ne înarmăm cu răbdare şi să acţionăm cu vigilenţă pentru a depăşi această stare de lucruri. 
 
Businessul şi societatea se schimbă rapid şi profund. Cum anticipaţi evoluţia sistemului bancar în general şi în Republica Moldova în special în acest context? 
 
E bine cunoscut că din 2015 încoace sistemul bancar a trecut prin reforme foarte profunde şi pe alocuri foarte dureroase. În schimb, acestea au  asigurat o consolidare atât a cadrului juridic în care activează băncile, cât şi a bazei financiare. Avem un sector bancar puternic, bine capitalizat, care cred că poate face faţă situaţiei existente.  
 
Specialiştii din domeniul bancar prognozează că în urma coronacrizei ne putem aştepta şi la un proces de consolidare în sistemul bancar. Respectiv ne putem aştepta la fuziuni sau preluări în sistemul bancar. Moldova Agroindbank are în plan o eventuală extindere sau preluare?
 
Despre stabilitatea planurilor în această perioadă am vorbit mai sus şi rămâne valabil şi pentru această întrebare. Dar ca să fiu mai specific voi menţiona că deşi provocările întotdeauna vin cu oportunităţi, vigilenţa şi analiza profundă sunt principii cheie atunci când decizi dacă să valorifici sau nu oportunităţile în situaţii de instabilitate.
Cred că în viitorul apropiat şi mediu se va pune accentul pe consolidarea activelor existente. Avem deja un exemplu când un jucător puternic din străinătate a anunţat până la criză achiziţia unui agent important din sectorul microfinanciar de la noi, iar acum decizia a rămas pe stand-by. 
 
MAIB nu intenţionează să se extindă, dar nu excludem în totalitate o astfel de variantă.
 
Câţiva ani în urmă chiar anunţaţi că MAIB planifică o extindere regională. Prima piaţă menţionată era România. Ce s-a întâmplat cu aceste planuri?
 
Este un plan pe termen lung, realizarea căruia depinde de o serie de factori, pe de o parte. Pe de altă parte, tehnologiile permit intrarea pe alte pieţe nu neapărat cu prezenţă fizică. 
 
În acelaşi timp, la această etapă, ţinând cont de situaţia aceasta cu care încă ne mai confruntăm, companiile îşi revăd viziunile, strategiile. Multe se vor schimba.  
 
Intrarea unor noi investitori pe piaţa bancară a avut impact major asupra sectorului. Cum faceţi faţă concurenţei?
 
Venind într-un sector bancar deja foarte bine consolidat din punct de vedere juridic, noii investitori au contribuit la transparentizarea structurii acţionariatului, lucru foarte necesar la acel moment. Ei de asemenea au un impact foarte puternic asupra culturii bancare, guvernanţei corporative prin consilierea necesară, prin schimbul de experienţă, prin propriul exemplu.
 
Cât despre a face faţă concurenţei în contextul în care aţi pus întrebarea, mai întâi de toate amintesc că MAIB are investitori străini de forţă – Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Horizon şi Invalda INVL. Toate reformele care au loc acum pe plan operaţional – tehnologizare, centralizare, automatizarea proceselor, accent pe rapiditatea şi calitatea deservirii – toate sunt susţinute puternic de noii acţionari. În rest, cifrele vorbesc de la sine. MAIB a fost şi va rămâne liderul sectorului bancar autohton, are tot potenţialul necesar şi baza pentru aceasta.  
 
După spargerea din vara anului 2019 de la o filială a MAIB, aţi demonstrat multă transparenţă şi deschidere în aplanarea situaţiei. De ce s-a mers pe aceasta cale? Care sunt riscurile unei astfel de decizii? Cum comentaţi acuzaţiile unui grup de clienţi care susţin că le-aţi promis compensarea integrală a sumelor?
 
La MAIB nu se întâmplă ca vorbele să meargă înaintea faptelor, acestea merg mână în mână. Am spus că suntem transparenţi şi că clienţii sunt prioritatea noastră - am demonstrat mereu acest lucru prin fapte, inclusiv în vara anului 2019, când s-a întâmplat acea situaţie extrem de regretabilă din care au avut de suferit atât clienţii, cât şi banca. Am fi putut să punem în capul mesei contractul pe care-l aveam cu deţinătorii de casete de siguranţă şi să nu alocăm nici un fel de compensaţie. Noi am ales să trecem peste prevederile contractului şi să alocăm până la jumătate de milion de lei fiecărui client păgubit. Ne-am asumat riscuri luând o astfel de decizie? Da, evident. Dar am contat pe corectitudine şi contăm în continuare. În mare parte, decizia noastră a fost primită pozitiv de clienţii păgubiţi şi acest lucru ne bucură. Avem însă şi o situaţie de conflict, dar contăm în continuare pe o finalitate a anchetei, iar în cazul în care vor fi decizii în instanţă, le vom respecta. Referitor la acuzaţiile pe care le-aţi menţionat, în contextul casetelor de siguranţă când nu există o confirmare documentată a bunurilor, sumelor deţinute, astfel de promisiuni nu puteau fi făcute. 
 
Cum a avansat investigaţia jafului din anul trecut? Ce puteţi spune fără a prejudicia ancheta?
 
MAIB a cooperat foarte strâns cu organele de anchetă de la bun început şi îşi menţine deschiderea şi până în prezent. Din păcate, deşi nu e corect să spun aşa pentru că e un lucru normal ca să existe secretul anchetei, dar informaţii privind evoluţia investigaţiei, altele decât cele care au apărut în presă, nu cunoaştem. Ne dorim să fie anunţată o concluzie, să fie identificaţi şi traşi la răspundere infractorii. 
 
MAIB este o instituţie cunoscută pentru acţiunile sale de responsabilitate socială, inclusiv susţinerea studiilor, premierea celor mai buni studenţi, organizarea de concursuri pentru tineri. Acum când are loc reevaluarea întregului proces de învăţământ, care ar fi răspunsul MAIB la provocarea respectivă şi ce se va întâmpla cu actele de filantropie din partea băncii?  
 
Nu am stat niciodată să analizez, dar mi-a trecut acum prin minte ideea că s-ar putea să fim unii din primii agenţi economici de la independenţă încoace care au promovat insistent necesitatea implicării businessului în dezvoltarea comunităţii. MAIB a susţinut cultura, sportul, educaţia chiar din anii '90, sprijinind proiecte de impact în aceste domenii. Ne bucurăm să vedem că exemplul nostru a fost preluat până într-acolo încât astăzi implicarea companiilor în acţiuni de responsabilitate socială a devenit un trend în masă. O vom face în continuare, analizând şi ţinând cont de acele sectoare ale societăţii care au o necesitate stringentă de susţinere. Şi pentru că aţi întrebat expres de educaţie, pot să spun cu siguranţă că vom continua propriul nostru proiect de educaţie financiară MAIB Studio Avanti. Ne dorim ca şi celelalte să continue în măsura necesităţilor sau să fie actualizate, unde este necesar, mă refer la Burse de Merit, proiectele Junior Achievement, dar decizia în cadrul acestora nu ne aparţine nouă în exclusivitate - mai sunt şi alţi co-parteneri.  
 
Cum s-a schimbat structura şi conţinutul cererii şi ofertei pentru serviciile MAIB în ultimele trei-patru luni?  
 
Cred că schimbarea în preferinţele clienţilor este evidentă, mai ales că a fost impusă de specificul situaţiei pandemice: online-ul a fost şi este la mare căutare şi am făcut tot posibilul ca să digitalizăm cât mai mult serviciile noastre în aşa fel ca clienţii să fie cât mai puţin dependenţi de bancă în forma sa clasică, să nu stea în rând la ghişee, să economisească timp, să efectueze operaţiunile de care au nevoie în siguranţă. MAIB a avut şi până la perioada pandemică produse şi servicii digitale, dar anume situaţia aceasta de criză i-a forţat pe clienţi să le folosească mai intens, să se obişnuiască cu ele, să le înţeleagă avantajele. 
 
Astăzi, pe lângă achitarea facturilor, a ratelor la credite, efectuarea transferurilor online, clienţii MAIB îşi pot deschide şi un cont de depozit prin aplicaţia MAIBank, pot solicita credite online, pot face schimb valutar la ATM-uri şi şirul poate continua. 
 
În acelaşi timp, clientul se axează mai puţin pe preţuri, el cere rapiditate şi calitate. Suntem în proces de testare a aşa zisului, conveier creditar, care ne va permite să reducem timpul de acordare a creditelor de la zile la minute. Avem rezultate foarte bune în cadrul proiectului pilot  şi urmează să-l extindem în toată reţeaua. 
 
E-commerce devine un instrument tot mai solicitat pentru economie. MAIB este unul dintre cei doi furnizori de platforme pentru servicii e-commerce în Republica Moldova. Totuşi, în comparaţie cu alte platforme cea pe care o oferiţi pare a fi mai scumpă, cu un set voluminos de documente necesare pentru a fi prezentate şi timp lung de aşteptare. De ce este necesar un număr atât de mare de proceduri şi acte în condiţiile în care Paylike sau 2CheckOut, de exemplu, solicită doar datele companiei şi o verificare sumară pentru integrarea cu site-urile solicitante?
 
Cuvântul cheie aici e “pare”. Platformele pe care le-aţi menţionat nu sunt mai ieftine ca platforma MAIB de e-commerce. Dacă e să ne uităm la preţul per tranzacţie, atunci acestea sunt mai scumpe. În plus, condiţiile oferite de MAIB sunt mai favorabile şi mă refer în primul rând la accesul la bani. Beneficiarii serviciilor de e-commerce de la MAIB au acces la resursele financiare în ziua următoare tranzacţiei, pe când celelalte două platforme reţin banii până la o săptămână. 
 
Da, MAIB reţine un depozit de 5-10% din suma tranzacţiei pentru o perioadă de până la 6 luni, dar asta face parte din politica noastră de management al riscurilor. Celelalte 2 platforme, pentru a se asigura de riscuri, impun anumite limite la primirea banilor, suma minimă pe care o pot extrage fiind de 300-400 dolari, şi în plus au şi comisioane la transferul banilor la cont. Admit că procedura de înregistrare a agenţilor economici pe platformă durează, dar lucrăm în direcţia aceasta pentru a o simplifica. Între timp am lansat platforma Totul.Online – un marketplace deja creat, unde orice comerciant îşi poate expune şi comercializa bunurile şi serviciile, beneficiind de asistenţă, consiliere, promovare. Pentru comercianţii de pe acest marketplace am micşorat şi depozitul până la 5% şi perioada de reţinere a lui - până la 3 luni. Sunt instrumente şi instrumente, trebuie analizate la rece şi alese cele mai optime. 
 
Ca urmare a implementării noilor cerinţe Basel III, băncile din Moldova au făcut un salt enorm şi practic activează după noile standarde. În ce măsură businessul şi societatea s-a adaptat la noua situaţie?
 
Basel III nu are tangenţă directă cu businessul sau persoanele fizice. Acesta impune condiţii mai rigide faţă de abordarea riscurilor în banking. Implicit, însă, odată ce aceste principii au fost implementate, evident că şi cerinţele de creditare nu mai sunt cele cu care se obişnuiseră clienţii. Nici businessul, nici societatea nu erau pregătite pentru schimbare, lucru cumva firesc dat fiind că şi băncile au trecut prin aceste procese cu o mare rapiditate şi au trebuit să se adapteze din mers. Evident că tot băncilor le-a revenit rolul de a-şi informa clienţii despre noile cerinţe, şi nu doar a-i informa, dar şi de a-i consilia, ghida până s-au obişnuit cu ele.    
 
Acţionarii MAIB au decis pe 24 iulie 2020 să amâne decizia privind plata dividendelor pentru 2019. Totodată, autorităţile (BNM) au recomandat băncilor să evite plata dividendelor, iar unii politicieni chiar încearcă să dicteze băncilor, adică acţionarilor, să nu ceară dividende. Pe de altă parte, unii acţionari se arată nemulţumiţi de o eventuală neplată a dividendelor. Care ar fi soluţia optimă pentru a-i împăca pe toţi?
 
Cred că soluţia optimă a fost identificată chiar de către acţionari, în contextul în care recomandarea Băncii Naţionale a fost să ne abţinem de la plata dividendelor.  Acţionarii MAIB au decis amânarea, după cum bine aţi spus, şi nu anularea plăţii dividendelor. Respectiv, vom reveni la acest subiect de îndată ce vom avea o claritate în privinţa evoluţiei situaţiei. Da, MAIB a înregistrat suficient profit în 2019 pentru a-şi permite să achite dividende acţionarilor, dar situaţia cu care ne confruntăm în 2020 impune multă prudenţă. Deja după Adunarea generală a acţionarilor a devenit clar cât de critică este situaţia în agricultură, iar acesta este încă un aspect foarte important care la fel trebuie luat în considerare când abordăm subiectul dividendelor. Noi, echipa de management, le suntem foarte recunoscători acţionarilor MAIB pentru înţelepciunea de care dau dovadă în această perioadă, luând această decizie. 
 
Aţi iniţiat construcţia unui nou oficiu. La ce etapă este şi când planificaţi finalizarea investiţiei?
 
Am avansat destul de mult cu construcţia noului sediu. Ţinând cont de complexitatea proiectului şi de specificul procesului de construcţie, credem că va fi finalizat în 2021.
 
Vă mulţumesc!
 
Profil: Serghei Cebotari, 56 de ani
Preşedintele Comitetului de Conducere al Moldova Agroindbank din iulie 2013. Activează în cadrul băncii din anul 1995, în 2002 fiind numit în funcţia de vicepreşedinte, iar în iulie 2012 - de prim-vicepreşedinte al Comitetului de Conducere al băncii.

Acest site folosește cookies. Prin continuarea navigării, îți exprimi acordul asupra folosirii cookie-urilor.

Ok