5 cele mai frecvente fraude în Republica Moldova. Cum te protejezi de ele?

Anul trecut, Ernest a simțit pe propriul „buzunar” ce înseamnă o fraudă. În toamna 2022, și-a dorit să-și vândă calculatorul pe un site popular de comerț online din țară. A plasat poze, informații și numărul său de telefon. În mai puțin de 24 de ore a fost contactat de un potențial cumpărător pe WhatsApp – o doamnă care își dorea să cumpere calculatorul pentru a i-l face cadou soțului. 

Pentru că nu locuia în Chișinău, ci în sudul țării, femeia i-a propus să îi transfere banii pentru cumpărătură pe card, iar calculatorul să-i fie livrat printr-un serviciu de curierat, achitat de ea. Bucuros că a găsit un cumpărător atât de repede, Ernest a fost de acord. I s-a transmis un link pe site-ul serviciului de livrare, unde tânărul a introdus adresa, numărul cardului și CVV-ul – cele trei cifre de pe verso. 

Inițial, Ernest nu a fost atent la acest detaliu. Abia când „cumpărătoarea” i-a cerut să transfere 1000 de lei pe un cont pentru că ceva nu mergea cu cardul, și-a dat seama că se întâmplă ceva dubios. Așa Ernest a căzut în capcana unei fraude foarte răspândite, numită phishing sau pescuirea de date online. 

Tipuri de escrocherii bancare

1. Phishing

Phishing-ul presupune oferirea unei momeli cu scopul de a afla parole și de a obține acces la datele cardurilor pentru a sustrage bani. În cazul lui Ernest, escrocii au creat o clonă a unui site cunoscut de livrare, unde el a introdus datele cardului său. În unele cazuri, escrocii trimit email-uri în care se cer datele personale pentru a câștiga premii. În altele, se cer datele cardului din numele băncii pentru că se fac „actualizări” sau pentru că ți se va închide contul: mimarea unei urgențe e menită să inducă o stare de alertă în care nu ai timp să analizezi la rece. 

2. Moștenitorul bogat

Sigur ai auzit de emailul de la „prințul” din Africa care are o moștenire fabuloasă pe care o va împărți cu tine? E nevoie „doar” să-i transferi o sumă de bani. Astăzi această escrocherie poate lua alte forme, dar ideea rămâne aceeași: să faci un transfer spre o destinație necunoscută în speranța că-ți va fi întoarsă o sumă mai mare. 

3. Un accident sau o urgență a unei persoane apropiate

Oamenii sunt păcăliți prin telefon să trimită bani sub pretextul că cineva apropiat a suferit/produs un accident și are nevoie urgentă de bani pentru spitalizare sau pentru a scăpa de răspundere.

4. SMS-uri false

SMS-uri de la diverse numere de telefon cu îndemnul de a accesa un link către o pagină web clonă și a indica datele cardului, sub pretextul „deblocării” acestuia.

5. Jocuri de rol: angajații băncii sau ai statului

Escrocii te pot contacta, pretinzând că sunt angajații băncii. Sub pretextul că a avut loc o tranzacție suspectă, escrocii cer numărul complet al cardului, data de expirare și CVV. Uneori, cer și numărul de șase cifre al SMS-ului care vine să confirme plata.

Un alt tip de fraudă despre care previn specialiștii băncii maib presupune o tactică mai sofisticată. Escrocii, prezentându-se angajați ai instituțiilor de stat (Banca Națională a Republicii Moldova, Ministerul Afacerilor Interne), contactează aleatoriu diverse numere de telefon pe Viber, WhatsApp, Telegram. Aceștia invocă verificarea procesului de acordare a creditelor din cadrul băncii. Apoi își conving victimele să ia credite online din aplicația mobilă. Prin înșelăciune, banii proveniți din credit sunt transferați către fraudatori, sub pretextul că e necesar de întors banii în contul special deschis de pretinșii angajați ai structurilor de stat. Astfel, acești bani ajung pe conturile fraudatorilor.

O altă escrocherie care a intrat în vizorul public în 2022 a avut loc pe rețelele sociale. Au existat anunțuri cu sigla maib, în care apar și fotografiile președintei țării Maia Sandu. Acolo, utilizatorii erau îndemnați să participe la „un proiect de investiții”. Anunțul duce potențialele victime pe o pagină falsă. Acolo, opțiunile pentru ceea ce ți se cere erau variate. Atât banca, cât și administrația președintei au declarat că nu au lansat o astfel de promoție și că în spatele anunțurilor se aflau escroci.  

Ce faci dacă suspectezi că cineva are acces la contul tău

Ernest a aflat despre una din formele de escrocherie pe propria piele, când escrocii continuau să spună că plata nu trece și cerea un transfer repetat. Tânărul a sunat la bancă pentru a-și bloca cardul. „Din fericire, nu mai aveam bani pe card și escrocii nu au avut ce să sustragă”, spune el. Totuși, transferul de 1000 de lei nu a fost recuperat. Ulterior, Ernest a scris o plângere la poliție.

Dacă suspectezi că cineva are acces la cardul tău, primul lucru pe care îl poți face e să contactezi serviciul clienți din cadrul băncii, pe numărul indicat pe verso. Al doilea pas este să ceri blocarea cardului, apoi poți solicita ca banca să emită un card nou. 

Natalia Nasco Filimon, șefa departamentului carduri din cadrul maib, atenționează că „niciodată, repet, niciodată reprezentanții maib nu vă vor suna prin Messenger sau alte canale similare. Doar de pe telefonul oficial al băncii.” Ea adaugă că banca nu va cere niciodată CVV-ul, cele trei cifre de pe spatele cardului. „Dacă auziți o astfel de întrebare la telefon, puteți închide și suna la bancă pentru a raporta cazul de fraudă.” 

Dacă ești client maib și ai devenit victima unui caz de fraudă, anunță imediat la infofraud@maib.md, apelează Contact Center la 1313 sau Serviciul 112. Dacă au dispărut bani din cont sau ai transferat tu însuți pe contul impostorilor, poți depune o plângere la poliție, la fel ca Ernest. 

Asemenea tranzacții, din păcate, pot fi greu de monitorizat. Dacă acționezi prompt, există șanse ca banii tăi să poată fi recuperați. Chiar dacă nu ai pierdut bani, e important să raportezi cazurile de escrocherie ca alți oameni să nu cadă în plasa impostorilor. Salvează conversațiile ca dovadă pentru autorități că a avut loc o escrocherie și raportează site-urile dubioase. Dacă ai rude în vârstă, informează-le despre regulile de siguranță când vine vorba de contul lor.

Sfaturi importante pentru a-ți proteja banii din cont

  • Nu da niciodată informații personale despre cont: parola, codul CVV, data de expirare a cardului sau alte informații sensibile;
  • Nu da click pe linkuri neverificate și nu descărca atașamente dubioase;
  • Asigură-te că site-urile unde se cere introducerea datelor cardului nu sunt clone: verifică secțiunile site-ului, numele, datele de contact;  
  • Nu răspunde la nicio întrebare despre informațiile personale dacă nu ești sigur(ă) că vorbești cu un angajat autentic al băncii;
  • Ai grijă la apelurile sau mesajele neașteptate și la ofertele care par prea atractive pentru a fi adevărate. Escrocii tind să te contacteze fără să fi solicitat în prealabil;
  • Încheie imediat convorbirea telefonică și sună la numărul oficial al departamentului de carduri al băncii tale pentru confirmare;
  • Raportează apelul suspect băncii și solicită verificarea contului tău;
  • Dacă e vorba de email: uite-te atent la adresa mailului primit. De obicei, aceasta nu este adresa exactă a băncii și, chiar dacă se încearcă copierea, tot diferă unele caractere
  • Ai grijă cui și unde lași numărul cardului tău și telefonul de contact. Uneori pot avea loc scurgeri de date către escroci;  
  • Încearcă să nu panichezi dacă ți se comunică că trebuie să faci un transfer urgent sau că cardul tău este în pericol. Poți spune celui care te-a sunat că revii înapoi timp de un minut și analizează între timp situația.

Sursa: moldova.org

Acest site folosește cookies. Prin continuarea navigării, îți exprimi acordul asupra folosirii cookie-urilor.

Ok