Ivan Buga, Research Analyst, maib: Oportunitatea de 220 de milioane de euro pentru substituția importurilor în industria alimentară din Moldova

Sectorul agroalimentar din Republica Moldova se află la o răscruce strategică: deși consumul intern pentru produsele de bază se menține la niveluri ridicate, comparabile cu cele din Uniunea Europeană, o cotă însemnată din cerere este acoperită în continuare de importuri. Prezent pe scena conferinței “Autohton. Valoros. Competitiv. Integrarea producătorilor locali pe lanțul scurt de aprovizionare” organizată de Modern Buyer în data de 15 octombrie 2026, Ivan Buga – Research Analyst, Departamentul Suport și Produse Corporative la maib a oferit audienței o serie de informații valoroase cu privire la oportunitățile existente în diverse sectoare de producție cheie.

Tabloul pieței FMCG: Retailul crește dinamic, dar materia primă suferă

Lanțul FMCG din Moldova a înregistrat o expansiune pe toate verigile:

• Retailul alimentar a fost cel mai dinamic sector, înregistrând vânzări de 50,2 miliarde lei în 2025 (o creștere medie anuală de 15% între 2022 și 2025).
• Industria de distribuție a ajuns la 51,8 miliarde lei.
• Producția locală a însumat 25,6 miliarde lei.

Deși procesarea alimentelor generează cele mai mari cifre de afaceri (ex. mezelurile – 6,57 mld. lei, panificația – 5,06 mld. lei), marjele operaționale cele mai ridicate se obțin în producția primară: între 19% și 29% la ferme, comparativ cu doar 2% – 9% în zona de procesare.

Irosirea potențialului intern este vizibilă în sectoare precum cel al cerealelor: Republica Moldova exportă grâu ca materie primă la prețul de circa 0,20 EUR/kg și importă produse de panificație ambalate la prețuri cuprinse între 2,22 și 4,75 EUR/kg.

Segmente în care producția locală are potențial de creștere.

Republica Moldova importă anual cantități importante de produse alimentare care ar putea fi, cel puțin parțial, realizate de producătorii autohtoni. Din cele aproximativ 335 de milioane de euro reprezentând importurile din patru sectoare agroalimentare analizate – lactate, panificație și paste, avicultură, porc și mezeluri – circa 220 de milioane de euro vizează segmente în care producția locală are potențial de creștere.

Condițiile pentru fructificarea acestei oportunități includ:

• Asigurarea materiei prime locale prin contracte stabile (fermă-procesator);
• Investiții în capacități moderne de prelucrare, tranșare, ambalare și lanțuri de frig;
• Dezvoltarea brandurilor autohtone și obținerea certificărilor pentru exportul pe piața Uniunii Europene.
• Dezvoltarea lanțului scurt de aprovizionare.

Lactatele și brânzeturile: una dintre cele mai evidente oportunități de substituire a importurilor

Sectorul lactatelor ilustrează una dintre cele mai evidente oportunități de substituire a importurilor. În 2025, gradul de autosuficiență al Republicii Moldova în această categorie a coborât la 57%, de la 70% în 2019. Producția locală a scăzut cu aproximativ 85.000 de tone, în timp ce importurile, exprimate în echivalent lapte, au crescut cu 53.000 de tone.

Diferențele sunt și mai vizibile la nivelul unor categorii de produse. Producția locală acoperă 63% din consumul de lapte de consum și 67% din cel de produse fermentate, în timp ce la unt ponderea locală este de numai 40%. În cazul brânzeturilor, excluzând brânza proaspătă, producția autohtonă acoperă doar 18% din consum. Brânzeturile au reprezentat cea mai mare categorie de produse agroalimentare importate în 2025, cu o valoare de 70 de milioane de euro, în creștere cu 61% față de 2023. Importurile de unt au însumat alte 32 de milioane de euro.

Există însă și premise pentru dezvoltarea ofertei locale. Fermele comerciale de lapte au ajuns să producă aproape de trei ori mai mult decât în 2020, iar ponderea lor în producția națională a crescut de la 7% la 23%. Pentru a transforma această evoluție într-un avantaj competitiv pentru procesatori, analiza subliniază importanța contractelor multianuale cu fermele locale, care să asigure accesul constant la materie primă.

Panificația: loc pentru produse locale cu termen lung de valabilitate

În panificație, diferența dintre potențialul agricol al țării și structura importurilor deschide o altă direcție de dezvoltare. Republica Moldova exportă grâu la un preț mediu de aproximativ 0,20 euro/kg și importă produse de panificație la prețuri de 2,2–4,75 euro/kg, în funcție de segment și țara de origine.

În 2025, importurile de pâine, patiserie și biscuiți au ajuns la 64 de milioane de euro, cu 47% peste nivelul din 2023. În timp ce pâinea proaspătă este acoperită în proporție de 91% de producția locală, ponderea producătorilor autohtoni în segmentul panificației cu termen lung de valabilitate este de 68%. Segmentul de larg consum, estimat la circa 46 de milioane de euro, reprezintă o oportunitate pentru producătorii care pot oferi pâine ambalată, patiserie și biscuiți la prețuri competitive. În același timp, la paste uscate, acoperirea locală este de numai 22%, iar producția de biscuiți a scăzut cu 23% din 2021, indicând posibilitatea dezvoltării unor capacități suplimentare.

Carnea de pasăre și carnea de porc: procesarea locală poate aduce valoare adăugată

În sectorul avicol, producția locală acoperă 69% din consumul de carne de pasăre. Importurile au ajuns la 39,4 milioane de euro în 2025, iar 83% din acestea au provenit din Ucraina. Analiza identifică un potențial de substituție de aproximativ 10.000–15.000 de tone anual, în special pentru carnea proaspătă și tranșată.

În cazul ouălor, situația este diferită: producția locală acoperă consumul intern, iar gradul de autosuficiență a ajuns la 102% în 2025. Exporturile de ouă au crescut de 6,6 ori într-un singur an, iar 76% din valoarea acestora a fost direcționată către Uniunea Europeană. Următoarea oportunitate identificată vizează producția locală de ouă pentru incubație și de pui de o zi, care ar putea reduce dependența de importuri.

În sectorul cărnii de porc, importurile de bucăți anatomice au însumat aproximativ 25 de milioane de euro în 2025. Aceste produse sunt utilizate inclusiv de procesatorii de mezeluri, iar tranșarea locală a celor aproximativ 7.000 de tone importate anual ar putea păstra în țară o parte mai mare din valoarea adăugată. Mezelurile reprezintă deja un exemplu de categorie în care producția autohtonă acoperă 97% din consumul intern. Totuși, analiza arată că, din 2022, creșterea vânzărilor sectorului a fost determinată exclusiv de valoare, nu de majorarea volumelor fizice. În acest context, dezvoltarea unor produse diferențiate și creșterea valorii adăugate devin direcții importante pentru producători.

Substituirea importurilor presupune investiții și competitivitate

Concluzia analizei maib este că oportunitățile de dezvoltare a industriei alimentare nu se rezumă la înlocuirea produselor importate cu unele locale. Fiecare segment are condiții specifice: acces sigur la lapte pentru procesatorii de lactate, produse ambalate competitive în panificație, investiții în incubație și certificare pentru sectorul avicol, respectiv capacități de tranșare și dezvoltarea mărcilor în sectorul cărnii de porc.

Pentru producătorii care vizează colaborarea cu rețelele de retail, aceste condiții se traduc în capacitatea de a furniza constant produse competitive, la volumele și standardele solicitate de cumpărători.

Prin studiile sale sectoriale, maib își propune să completeze finanțarea companiilor cu informații despre piețele în care acestea activează, oferind o perspectivă asupra evoluțiilor, riscurilor și oportunităților de investiții. Datele prezentate conturează un potențial semnificativ pentru industria alimentară din Republica Moldova, a cărui valorificare depinde de transformarea cererii existente în capacități locale de producție și procesare.

Așadar, industria alimentară din Republica Moldova are capacitatea și reziliența necesare pentru a-și consolida poziția la raft. Prin investiții țintite în procesare primară, integrare verticală și creare de branduri cu valoare adăugată, producătorii locali își pot mări cota de piață pe plan intern și pot cuceri noi piețe de export.

Vom reveni în aceste zile și cu alte perspective valoroase din retail și FMCG cu privire la oportunitățile de intregrare a producătorilor moldoveni în lanțul scurt de aprovizionare.

Soluții de finanțare oferite de maib

Pentru a susține aceste transformări strategice, maib pune la dispoziția antreprenorilor instrumente financiare performante adaptate nevoilor investiționale. Acestea au fost prezentate de Vadim Culea, Șef al Departamentului Vânzări Business Banking.

• Programul „373” (cu dobânzi subvenționate de 7% la lei / 3% la valută și granturi de 10%). Programul „373” oferă, de asemenea, o perioadă de grație de până la 3 ani și o valoare maximă a finanțării de 40 de milioane de lei per beneficiar, facilitând astfel investițiile majore în echipamente și materie primă.
• Facilitatea de Creditare în Agricultură (FCA) (cu granturi de 15%-30%). Facilitatea de Creditare în Agricultură (FCA) oferă finanțare investițională AGRO de până la 5 milioane de lei, cu un termen de până la 5 ani, o perioadă de grație de 2 ani și o rată a dobânzii fixă. Programul include un grant de 15% sau 30% și permite utilizarea a până la 15% din fonduri pentru capital circulant, maib fiind un partener de încredere prin care a fost finanțat un procent semnificativ din companiile sprijinite prin acest program.
• Facilitățile FACEM BGK și FACEM Impact (dedicate eficienței energetice și investițiilor cu impact major, cu rate avantajoase și perioade de grație extinse). FACEM BGK (Eficiență Energetică): Este o facilitate dedicată investițiilor în eficiență energetică (cum ar fi panouri fotovoltaice, invertoare, stocare a energiei, pompe de căldură, izolarea clădirilor sau epurarea apelor uzate). Oferă o sumă maximă de 375.000 EUR, cu rate ale dobânzii de 5,5% în lei sau 4,5% în euro (dobândă fixă), un termen de până la 6 ani și o perioadă de grație de 1 an. FACEM Impact (Investiții cu impact major): Această linie este destinată investițiilor majore în echipamente, utilaje, construcții sau renovări de spații de producție, tehnologii digitale și capital circulant. Oferă finanțare de până la 5 milioane de lei, cu un termen extins de până la 10 ani, o perioadă de grație de 2 ani și rate ale dobânzii cu posibilitate de compensare sau reduceri în funcție de crearea de locuri de muncă.

Sursa: Modern Buyer