Alexandru Sonic, Vicepreședinte maib: Sectoare economice care cresc, companii care investesc și tendințele care vor modela 2026

Alexandru Sonic, Vicepreședinte maib: Sectoare economice care cresc, companii care investesc și tendințele care vor modela 2026

În ultimii ani, structura economiei Moldovei s-a schimbat vizibil. Companii locale își măresc cifra de afaceri, investițiile se mută din zona operațională spre proiecte strategice –digitalizare, modernizarea lanțurilor de aprovizionare, eficiența energetică și producția modernă, iar băncile nu mai finanțează doar capital de lucru, ci modele de business pe termen lung. Maib, în calitate de bancă sistemică, vede aceste transformări din interior. Într-o discuție cu echipa de management a Diviziei Corporate a maib am aflat care sunt sectoarele cu cea mai mare dinamică, în ce se investește, ce tendințe economice se conturează pentru 2026.

Vă adresați clienților corporativi cu 5 milioane de euro minim cifră de afaceri. Estimativ, câți astfel de clienți sunt în Republica Moldova?

Alexandru Sonic, Vicepreședinte maib, responsabil de Divizia Corporate Banking și Investiții

În Republica Moldova sunt aproximativ 1.000 de companii de talie „Corporate”, acele companii care s-au maturizat si au crescut cifra de afaceri peste 5 milioane de euro. Ca tendință, datele arată o creștere constantă a acestor companii atât ca număr de companii, cât și ca pondere economică, chiar dacă uneori ritmul de creștere la nivel de sector este diferit.

Sunt tot mai multe companii de talie medie care an de an își cresc vânzările și trec la următorul nivel. Sigur, există și companii care preferă sa rămână în anumite nișe de business, oscilând în jurul pragului de 100 de milioane MDL vânzări, însă per total noi vedem un trend clar de dezvoltare și creștere a numărului acestor companii în toate sectoarele economice.

În ce sectoare observați cea mai dinamică evoluție a companiilor și o creștere semnificativă a afacerilor?

În ultimii ani observăm o evoluție foarte dinamică în câteva sectoare-cheie ale economiei. În primul rând, comerțul și retailul modern continuă să crească puternic, pe fonul extinderii rețelelor, profesionalizării operatorilor și digitalizării proceselor de plată. Tot mai multe companii trec de la modele tradiționale la sisteme integrate de management, ceea ce le ridică nivelul de competitivitate și eficiență operațională.

Un al doilea pol de creștere este industria alimentară și lanțul agroalimentar în ansamblu: procesatori, producători, logistică, distribuție specializată. Aici vedem investiții consistente în modernizare, tehnologizare și extinderea capacităților, susținute atât de cererea internă, cât și de oportunitățile de export.

Și industria ușoară își menține reziliența, cu o evoluție stabilă în zone precum textile, automotive și componente tehnice, unde companiile locale devin tot mai bine integrate în lanțurile valorice regionale.

Sectorul construcțiilor și domeniile conexe (materiale, instalații, echipamente) continuă, de asemenea, pe un trend de creștere, alimentat de investiții private și de proiecte de infrastructură aflate în derulare.

În același timp, energia rămâne unul dintre cele mai dinamice segmente ale economiei: am văzut dezvoltarea rapidă și creșterea multor producători mici și medii de energie regenerabilă, furnizori de echipamente și servicii specializate. Este un domeniu în care anticipăm creștere accelerată și în anii următori, odată cu noile proiecte de energie regenerabilă, eficiență și infrastructură energetică.

La această listă se adaugă și sectorul IT și serviciile pentru afaceri, care în ultimii ani au devenit un contributor major la exporturile de servicii și un vector tot mai important de creștere economică. Companiile IT se dezvoltă accelerat, dezvoltă o forță de muncă calificată, atrag investiții și aduc inovație într-o gamă largă de industrii, oferind soluții tehnologice care transformă atât piața locală, cât și ecosistemul antreprenorial.

Cum arată astăzi o radiografie a economiei Republicii Moldova?

Economia Republicii Moldova rămâne una puternic ancorată în agricultură, procesare agroalimentară și comerț, iar datele statistice confirmă câteva tendințe foarte clare. Sectorul cerealier are în continuare cea mai mare pondere, datorită volumelor ridicate care sunt exportate anual. Totuși, evoluțiile cele mai interesante din ultimii ani vin din zonele cu valoare adăugată mai mare – culturile multianuale (fructe, struguri) și creșterea animalelor.

Zootehnia este, de altfel, segmentul cu cea mai bună dinamică din ultimii cinci ani, cu o creștere anuală medie de aproximativ 18% în perioada 2019-2024. Dezvoltarea este vizibilă, în special, în creșterea porcinelor și a păsărilor, lucru confirmat și la nivel de retail, unde observăm tot mai multe produse procesate local și carne proaspătă de origine moldovenească.

Industria de procesare agroalimentară evoluează, de asemenea, într-un ritm solid. Vedem creșteri constante în segmentul produselor din carne și pește, procesarea fructelor și legumelor, lactate, panificație, morărit, uleiuri și băuturi. Chiar dacă procesarea cărnii crește mai lent decât zootehnia, această diferență indică un proces gradual de substituire a importurilor și o consolidare a producției locale. În lactate, creșterea anuală este de aproximativ 7%, iar în morărit și panificație – în jur de 10%. Deși inflația a influențat o parte dintre evoluțiile recente, dinamica de fond rămâne puternică.

Comerțul cu amănuntul este un alt motor important al economiei. Rețelele moderne continuă să se extindă, iar sectorul de retail a înregistrat în ultimii cinci ani o creștere anualizată de circa 13,6%. Consolidarea pieței, investițiile în logistică și digitalizarea plăților au transformat comerțul într-unul dintre cele mai dinamice segmente economice.

Nu în ultimul rând, dezvoltarea companiilor IT și extinderea serviciilor externalizate aduc o contribuție tot mai importantă la modernizarea economiei. Fiind integrate în lanțurile valorice internaționale, ele activează ca piloni de inovare, transferând cunoștințe și tehnologii către sectoarele tradiționale.

În ansamblu, economia Moldovei se diversifică treptat, iar sectoarele cu valoare adăugată mai mare cresc într-un ritm constant, consolidând o bază antreprenorială tot mai solidă și mai bine pregătită pentru integrarea pe piața europeană.

În aceste sectoare, cum vedeți dezvoltarea antreprenoriatului?

Antreprenoriatul în producție și procesare agroalimentară este în continuare dominat de companii locale, în cea mai mare parte afaceri mici și medii. Totuși, structura pieței diferă semnificativ de la un sector la altul.

În sectorul lactatelor, piața este puternic concentrată, cu un producător foarte mare și câțiva jucători mai mici. Modelul se regăsește și în creșterea păsărilor, unde doi producători mari asigură cea mai mare parte a ofertei de carne de pasăre. La producția de ouă, structura este opusă: mulți producători mici, așa cum vedem în majoritatea țărilor din regiune.

În creșterea porcinelor, concentrarea este ridicată și observăm un aport semnificativ de capital străin — un sector care necesită investiții mari, tehnologii moderne și bioprotecție avansată. Dar aici avem și investitori locali, care au simțit oportunitatea economică și dezvoltă afaceri de succes în acest sector.

În panificație și morărit piața combină câteva companii mari cu prezență puternică – atât de stat, cât si private – urmate de un număr foarte mare de producători mici și mijlocii, ceea ce conferă sectorului un grad ridicat de diversitate și dezvoltare antreprenorială.

În schimb, piața de fructe și legume rămâne extrem de fragmentată. Avem mulți producători locali, dar niciunul cu o cotă de piață semnificativă. Această fragmentare creează dificultăți pentru retail, care are nevoie de furnizori capabili să asigure constant volum, calitate și logistică. Deși s-au făcut investiții importante în depozitare frigorifică, sortare și ambalare, lipsește încă o organizare mai bună atât între producători, cât și în relația lor cu lanțurile de magazine.

Per ansamblu, antreprenoriatul se dezvoltă, dar există un potențial semnificativ de consolidare, asociere și profesionalizare, mai ales în sectoarele unde fragmentarea limitează accesul la piață și competitivitatea.

Din sectoarele care le-ați enumerat cine sunt preponderent clienții maib?

Maib, fiind cea mai mare bancă din Republica Moldova, are o expunere echilibrată în toate sectoarele economiei. Pe segmentul Corporate, acoperim ca număr de clienți peste 50% din piață, iar ca volum al creditării deținem peste 40%. Și pe zona IMM-urilor avem o expunere de aproximativ 40% din piață, ceea ce ne permite să fim prezenți, practic, în toate sectoarele.

Tradițional, maib a avut o pondere puțin mai mare în agricultură față de alte bănci, dar în ansamblu distribuția este una echilibrată și reflectă structura economiei naționale.

Dacă vorbim de sectorul agro, cererea vine mai mult din zona de fructe sau zootehnie?

Cererea este distribuită proporțional, în funcție de ponderea fiecărui sector în economie. Maib are o expunere echilibrată, fără o concentrare pe un anumit segment.

De exemplu, în zona fructelor, acoperim aproximativ 40-45% din sector, iar în zootehnie expunerea este comparabilă. În general, tocmai prin poziția noastră de bancă sistemică, suntem prezenți în toate ramurile agriculturii, fără o dependență clară de un singur sector.

Care sunt principalele nevoi bancare ale companiilor corporative pe care le deserviți și unde vedeți cele mai mari oportunități de dezvoltare a serviciilor în 2025 și pe termen mediu?

Nevoile bancare ale companiilor de talie Corporate sunt din ce în ce mai complexe, iar așteptările lor evoluează rapid. Cele mai mari companii pe care le deservim au nevoie de soluții avansate de cash management, instrumente performante de trade finance, produse FOREX sofisticate, acces rapid la finanțare pentru proiecte mari și integrare fluidă cu propriile sisteme ERP. Din perspectiva anului 2025 și a termenului mediu, vedem un interes tot mai mare pentru digitalizarea proceselor, precum și pentru servicii care reduc efortul operațional și cresc gradul de automatizare.

Și în zona IMM-urilo, nivelul de bancarizare este în creștere, iar antreprenorii folosesc tot mai multe servicii bancare. Vedem o utilizare tot mai extinsă a soluțiilor de plăți POS, terminale contactless, QR MIA, tap-to-phone, dar și o digitalizare accentuată a plăților B2B, unde tot mai multe tranzacții trec prin sistemul bancar.

Și la capitolul finanțare trendul este pozitiv: soluții pentru capital de lucru, overdraft, factoring, finanțări pentru contractare și aprovizionare, iar în tot mai multe cazuri observăm interes pentru investiții pe termen lung. Aici, noi lucrăm împreună cu antreprenorii, pentru a structura proiecte de investiții viabile și sustenabile.

Programele de sprijin oferite de instituțiile statului au avut un rol important în încurajarea investițiilor, iar noi am completat aceste instrumente prin garanții și programe de risc-sharing cu instituții internaționale precum Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiții (BEI) sau U.S. International Development Finance Corporation (DFC). Prin aceste parteneriate, am reușit să oferim nu doar finanțare, ci și elemente de grant, asistență tehnică, consultanță și know-how, astfel încât proiectele să fie mai bine pregătite, cu atenție la sustenabilitate, eficiență energetică și aplicarea standardelor internaționale.

Cine sunt mai dispuși să facă investiții pe termen lung, clienții corporativi mari sau cei din zona de IMM-uri?

Nu există o regulă clară privind categoria care investește mai mult. Totul ține de spiritul antreprenorial și de apetitul pentru dezvoltare. Am întâlnit companii mari, cu cifre de afaceri de peste 5 milioane de euro, care au fost foarte prudente și s-au limitat la finanțarea capitalului de lucru, fără să se aventureze în investiții mari. În același timp, avem clienți corporativi care dezvoltă proiecte ambițioase, pe termen lung, și vin la noi pentru soluții de finanțare adaptate unor planuri foarte bine structurate.

Desigur, companiile mari au, de multe ori, un acces mai facil la credite investiționale, pentru că dispun de active, experiență și istoric financiar. Dar avem tot mai multe IMM-uri care, datorită programelor de garantare și sprijin (inclusiv granturi și consultanță), reușesc să implementeze proiecte ambițioase, încep cu investiții mai mici, le dezvoltă, iar după un an-doi revin cu proiecte mai mari.

Care sunt tendințele actuale în creditare? În ce direcții se orientează majoritatea investițiilor?

În ultimii ani, tot mai multe finanțări sunt orientate spre investiții în utilaje și tehnologii noi de producție atât pentru creșterea capacității, cât și pentru automatizare și eficiență. O altă direcție foarte puternică este zona de eficiență și independență energetică: panouri fotovoltaice, soluții de cogenerare, sisteme de management al energiei, modernizarea echipamentelor pentru reducerea consumului.

Costurile acestor soluții au scăzut semnificativ în ultimii ani, ceea ce a stimulat apetitul investițional. Antreprenorii văd acum nu doar un beneficiu economic pe termen lung, dar și un avantaj competitiv: stabilitate, predictibilitate și reducerea dependenței de factorii externi.

Unde vedeți cel mai mare potențial de dezvoltare a instrumentelor financiare în 2026, atunci când vă planificați strategia de business?

Pentru 2026, vedem un potențial foarte mare în zona proiectelor investiționale, în special în sectoarele industriei prelucrătoare, energiei regenerabile și eficienței energetice. Contextul actual – marcat de programe europene și naționale de sprijin – creează condiții favorabile pentru accelerarea investițiilor. Pentru proiectele mari este disponibil Mecanismul de Ajutor de Stat, iar pentru investițiile mai mici antreprenorii pot apela la programele ODA, care acoperă o gamă largă de nevoi: digitalizare, modernizare, tehnologizare.

Pe partea investițională, anticipăm proiecte axate pe producere, procesare și creșterea calității produselor. Un domeniu cu potențial mare, dar mai puțin valorificat până acum, este logistica — atât în ceea ce privește infrastructura (depozite, spații logistice, infrastructura frigorifica), cât și profesionalizarea serviciilor de transport, distribuție și management al lanțului de aprovizionare.

În paralel, continuă dezvoltarea comerțului modern. Vedem un apetit constant pentru extinderea rețelelor de retail și deschiderea de noi spații comerciale, trend care, deși a fost foarte dinamic în ultimii ani, are potențial să continue și în perioada următoare.

Cu ce tip de soluții și servicii bancare veniți pentru sectorul de retail? Ce trenduri observați la nivel de nevoi?

Ion Cociorva, Director Relații Clienți Corporativi la maib

Un exemplu concret este zona de e-commerce, unde, la începutul acestui an, am lansat primul proiect dedicat sectorului pharma retail – și suntem, de fapt, prima și încă singura bancă din Moldova care a dezvoltat o soluție de e-commerce pentru acest domeniu.

Nu vorbim de vânzarea de medicamente, ci de produse conexe: suplimente alimentare, cosmetice, produse pentru îngrijire personală, casă, optică etc.În doar 10 luni, acest segment, care era practic inexistent în Moldova, a început să prindă contur. Vedem un interes tot mai mare din partea clienților noștri pentru soluții integrate de e-commerce în pharma retail, iar pentru 2026-2028 estimăm o dezvoltare semnificativă.

Ce facem noi, ca bancă, este să oferim soluția de e-commerce integrată cu site-ul existent al retailerului, să asigurăm procesarea plăților, acquiring-ul și tot suportul tehnic necesar. Partea de gestionare a magazinului online – conținut, livrare, relația cu clientul – rămâne în responsabilitatea retailerului, iar noi acoperim partea financiară și tehnologia de plată.

Puteți să ne oferiți câteva exemple concrete de proiecte de e-commerce implementate în retail în 2025?

Primul proiect pe care l-am implementat în retailul pharma este cu rețeaua Farmacia Familiei, care a fost pionierul în acest domeniu. Al doilea partener este Elody Farm, unde deja au fost înregistrate primele operațiuni, iar în prezent se fac anumite ajustări interne.

Astăzi, dacă accesați ff.md sau elody.md, puteți cumpăra produse prin soluția de e-commerce oferită de maib.

Dar nu m-aș limita doar la e-commerce. Aș menționa și un alt instrument foarte important pentru retail: factoringul local. Acum trei ani era practic la zero în Moldova. În prezent vedem o creștere constantă, de 20-30% anual, ceea ce arată că este un instrument util, mai ales pentru IMM-uri și pentru lanțurile de retail. Facilitează cash-flow-ul, scurtează perioada de încasare și susține dezvoltarea businessului, fără a pune presiune pe resursele proprii.

Pe lângă finanțare, oferim și servicii non-financiare, în special consultanță. Organizăm întâlniri trimestriale cu clienții Corporate, dar și sesiuni dedicate antreprenorilor din sectorul IMM, pe teme precum digitalizarea, management financiar, eficiență operațională sau acces la programe de sprijin.

Pe zona de e-commerce vedeți un potențial mare și pentru 2026, inclusiv în retailul FMCG?

Da, categoric. Și în FMCG vedem un potențial mare de dezvoltare a comerțului online. Noi, ca maib, ne-am propus să susținem dezvoltarea activă a sectorului de e-commerce – circa 50% din tranzacțiile online din Republica Moldova sunt procesate de maib – și acest segment continuă să crească.

Un avantaj important, pe care îl vedem tot mai clar, este conexiunea cu diaspora. Există tot mai multe situații în care moldovenii de peste hotare fac achiziții online pentru cei de acasă, fie că vorbim de produse alimentare, îngrijire personală, casă, cadouri sau alte bunuri de consum. Aceasta este o nișă încă insuficient explorată, dar cu potențial foarte mare.

Desigur, dezvoltarea e-commerce-ului merge împreună cu investiții în logistică. Este nevoie de soluții integrate de livrare, depozitare, tracking, recepționare — un lanț cap-coadă funcțional, care să asigure consumatorului final o experiență completă și sigură. În această zonă, încă este loc de îmbunătățire și există un interes crescut pentru investiții.

Adrian Rusica, Director Relații Clienți Corporativi la maib

Printre soluțiile pe care le oferim clienților se numără și produsele de finanțare, inclusiv limitele de credit pre-aprobate atât pentru clienții Corporate, cât și pentru segmentul IMM.

Pentru IMM-uri, procesul este în mare parte automatizat: colegii din Contact Center contactează clienții, le prezintă ofertele de finanțare și condițiile aferente.

Pentru clienții Corporate, abordarea este personalizată, relația este gestionată direct de directorii de relații, iar aceste limite pre-aprobate sunt discutate în cadrul vizitelor și întâlnirilor deja programate.

Acest instrument este extrem de util, deoarece oferă rapiditate în procesul de decizie privind finanțarea capitalului circulant și a produselor de trade finance (scrisori de garanții și acreditive documentare). Totodată, ne ajută și pe noi, ca bancă, să evaluăm anticipat riscurile și să identificăm clienții cu care putem dezvolta parteneriate solide.

Alexandru Sonic, Vicepreședinte maib, responsabil de Divizia Corporate Banking și Investiții

Dezvoltăm programe de parteneriat cu retaileri, inclusiv pe zona de carduri cu cashback, cum este cardul maib gama, prin care stimulăm vânzările rețelelor partenere și oferim beneficii suplimentare clienților.

Oferim și cardul maib liber, soluția noastră de tip buy now, pay later, care permite utilizatorilor să achite cumpărăturile în rate din limita de credit disponibilă, crescând astfel valoarea achizițiilor. Mai nou, cardul maib liber poate fi activat 100% digital în aplicația maibank, inclusiv cu aprobarea limitei de credit, adaptată la profilul și nevoile consumatorului.

Pentru susținerea businessului, avem parteneriate și cu furnizorii de utilaje și echipamente, prin care oferim finanțări în condiții atractive pentru achiziția de tehnică, utilaje sau unități de transport, facilitând modernizarea afacerilor și accelerarea investițiilor.

Ce tendințe vedeți pe partea  de instrumente de fidelizare, în afară de cele de tip cashback? Ce alte tipuri de soluții analizați pentru care aveți cerere sau pentru care vedeți un potențial în perioada următoare?

Ion Cociorva, Director Relații Clienți Corporativi la maib

Avem programe de loialitate și campanii realizate direct cu partenerii noștri Visa sau Mastercard, prin care ne propunem să stimulăm creșterea operațiunilor clienților. Aceste campanii se organizează trimestrial și pot fi tematice – în parteneriat cu anumite rețele sau businessuri – sau pot promova produse specifice, cum ar fi maib junior.

Maib junior este un proiect de care suntem foarte mândri, este un instrument prin care cultivăm educația financiară timpurie pentru generațiile viitoare.

Am observat, în special în rândul companiilor mari, că acestea își dezvoltă propriile programe de fidelizare. Dacă anterior se bazau mai mult pe soluțiile oferite de bancă, cum ar fi cashbackul, acum vedem că investesc în aplicații proprii, membership programs și alte modele de fidelizare adaptate nevoilor lor.

Ne puteți oferi câteva detalii despre proiectul logistic dezvoltat împreună cu Linella?

Adrian Rusica, Director Relații Clienți Corporativi la maib

Este cel mai ambițios și cel mai mare proiect pe care l-am finanțat până acum, atât pentru bancă, cât și pentru mine personal. Împreună cu partenerii noștri de la BERD, am finanțat construcția celui mai mare centru logistic din Republica Moldova.

Proiectul va fi dat în exploatare pe etape începând cu finalul acestui an. Valoarea estimată inițial era de aproximativ 30 de milioane de euro, dar între timp a crescut, pentru că se lucrează deja la cea de-a doua etapă de extindere, care va majora suprafața cu încă aproximativ 30%. Suntem foarte entuziasmați că suntem partenerul financiar principal al acestui client.

BERD a oferit nu doar resurse financiare, ci și asistență tehnică și elemente de grant. Acest lucru este extrem de important, pentru că vorbim despre un proiect complex, cu infrastructură frigorifică, proiectare specializată și tehnologii logistice avansate. La un asemenea nivel de investiție, componenta de expertiză și suport tehnic are o valoare foarte mare.

Moldova are o nevoie reală de platforme logistice moderne. Apariția unor astfel de centre va schimba fundamental nu doar peisajul de retail, dar și modelele de business din domeniile distribuției, comerțului online și chiar producției locale.

Vă invit să faceți niște recomandări mediului de afaceri atât clienților mari, cât și clienților mici cu privire la 2026?

Alexandru Sonic, Vicepreședinte maib, responsabil de Divizia Corporate Banking și Investiții

Astăzi, antreprenorii in Republica Moldova au acces la cea mai generoasă combinație de programe de sprijin din ultimul deceniu: granturi, garanții și asistență tehnică oferite de UE, BERD și alți parteneri de dezvoltare. Este o fereastră de oportunitate care nu trebuie ratată, mai ales în contextul negocierilor accelerate cu Uniunea Europeană și al fondurilor deja alocate Moldovei pentru perioada următoare.

Recomand antreprenorilor să aibă curajul să investească în proiecte ambițioase, să valorifice programele europene și să se pregătească pentru standardele unei piețe mult mai competitive.

Noi, ca bancă, suntem alături de ei cu consultanță, structurare financiară și acces la mecanisme de cofinanțare.

Investitorilor internaționali le transmit că Moldova este o piață unde diferențierea este încă posibilă. Există sectoare întregi – agroalimentar, energie verde, retail, logistică – în care know-how-ul străin poate aduce un avantaj imediat. Costurile operaționale sunt competitive, iar apropierea de piața UE face țara și mai atractivă pentru investiții pe termen lung.

Pe plan intern, antreprenorii ar trebui să acorde prioritate investițiilor în standarde europene, digitalizare și dezvoltarea resurselor umane. Acestea sunt elementele care vor decide competitivitatea în următorii ani. Moldova rămâne o piață emergentă cu mult spațiu pentru creștere – iar cei care acționează acum vor fi primii beneficiari ai transformării economice.

Alexandru Sonic, Vicepreședinte maib: Sectoare economice care cresc, companii care investesc și tendințele care vor modela 2026

În ultimii ani, structura economiei Moldovei s-a schimbat vizibil. Companii locale își măresc cifra de afaceri, investițiile se mută din zona operațională spre proiecte strategice –digitalizare, modernizarea lanțurilor de aprovizionare, eficiența energetică și producția modernă, iar băncile nu mai finanțează doar capital de lucru, ci modele de business pe termen lung. Maib, în calitate de bancă sistemică, vede aceste transformări din interior. Într-o discuție cu echipa de management a Diviziei Corporate a maib am aflat care sunt sectoarele cu cea mai mare dinamică, în ce se investește, ce tendințe economice se conturează pentru 2026.

Vă adresați clienților corporativi cu 5 milioane de euro minim cifră de afaceri. Estimativ, câți astfel de clienți sunt în Republica Moldova?

Alexandru Sonic, Vicepreședinte maib, responsabil de Divizia Corporate Banking și Investiții

În Republica Moldova sunt aproximativ 1.000 de companii de talie „Corporate”, acele companii care s-au maturizat si au crescut cifra de afaceri peste 5 milioane de euro. Ca tendință, datele arată o creștere constantă a acestor companii atât ca număr de companii, cât și ca pondere economică, chiar dacă uneori ritmul de creștere la nivel de sector este diferit.

Sunt tot mai multe companii de talie medie care an de an își cresc vânzările și trec la următorul nivel. Sigur, există și companii care preferă sa rămână în anumite nișe de business, oscilând în jurul pragului de 100 de milioane MDL vânzări, însă per total noi vedem un trend clar de dezvoltare și creștere a numărului acestor companii în toate sectoarele economice.

În ce sectoare observați cea mai dinamică evoluție a companiilor și o creștere semnificativă a afacerilor?

În ultimii ani observăm o evoluție foarte dinamică în câteva sectoare-cheie ale economiei. În primul rând, comerțul și retailul modern continuă să crească puternic, pe fonul extinderii rețelelor, profesionalizării operatorilor și digitalizării proceselor de plată. Tot mai multe companii trec de la modele tradiționale la sisteme integrate de management, ceea ce le ridică nivelul de competitivitate și eficiență operațională.

Un al doilea pol de creștere este industria alimentară și lanțul agroalimentar în ansamblu: procesatori, producători, logistică, distribuție specializată. Aici vedem investiții consistente în modernizare, tehnologizare și extinderea capacităților, susținute atât de cererea internă, cât și de oportunitățile de export.

Și industria ușoară își menține reziliența, cu o evoluție stabilă în zone precum textile, automotive și componente tehnice, unde companiile locale devin tot mai bine integrate în lanțurile valorice regionale.

Sectorul construcțiilor și domeniile conexe (materiale, instalații, echipamente) continuă, de asemenea, pe un trend de creștere, alimentat de investiții private și de proiecte de infrastructură aflate în derulare.

În același timp, energia rămâne unul dintre cele mai dinamice segmente ale economiei: am văzut dezvoltarea rapidă și creșterea multor producători mici și medii de energie regenerabilă, furnizori de echipamente și servicii specializate. Este un domeniu în care anticipăm creștere accelerată și în anii următori, odată cu noile proiecte de energie regenerabilă, eficiență și infrastructură energetică.

La această listă se adaugă și sectorul IT și serviciile pentru afaceri, care în ultimii ani au devenit un contributor major la exporturile de servicii și un vector tot mai important de creștere economică. Companiile IT se dezvoltă accelerat, dezvoltă o forță de muncă calificată, atrag investiții și aduc inovație într-o gamă largă de industrii, oferind soluții tehnologice care transformă atât piața locală, cât și ecosistemul antreprenorial.

Cum arată astăzi o radiografie a economiei Republicii Moldova?

Economia Republicii Moldova rămâne una puternic ancorată în agricultură, procesare agroalimentară și comerț, iar datele statistice confirmă câteva tendințe foarte clare. Sectorul cerealier are în continuare cea mai mare pondere, datorită volumelor ridicate care sunt exportate anual. Totuși, evoluțiile cele mai interesante din ultimii ani vin din zonele cu valoare adăugată mai mare – culturile multianuale (fructe, struguri) și creșterea animalelor.

Zootehnia este, de altfel, segmentul cu cea mai bună dinamică din ultimii cinci ani, cu o creștere anuală medie de aproximativ 18% în perioada 2019-2024. Dezvoltarea este vizibilă, în special, în creșterea porcinelor și a păsărilor, lucru confirmat și la nivel de retail, unde observăm tot mai multe produse procesate local și carne proaspătă de origine moldovenească.

Industria de procesare agroalimentară evoluează, de asemenea, într-un ritm solid. Vedem creșteri constante în segmentul produselor din carne și pește, procesarea fructelor și legumelor, lactate, panificație, morărit, uleiuri și băuturi. Chiar dacă procesarea cărnii crește mai lent decât zootehnia, această diferență indică un proces gradual de substituire a importurilor și o consolidare a producției locale. În lactate, creșterea anuală este de aproximativ 7%, iar în morărit și panificație – în jur de 10%. Deși inflația a influențat o parte dintre evoluțiile recente, dinamica de fond rămâne puternică.

Comerțul cu amănuntul este un alt motor important al economiei. Rețelele moderne continuă să se extindă, iar sectorul de retail a înregistrat în ultimii cinci ani o creștere anualizată de circa 13,6%. Consolidarea pieței, investițiile în logistică și digitalizarea plăților au transformat comerțul într-unul dintre cele mai dinamice segmente economice.

Nu în ultimul rând, dezvoltarea companiilor IT și extinderea serviciilor externalizate aduc o contribuție tot mai importantă la modernizarea economiei. Fiind integrate în lanțurile valorice internaționale, ele activează ca piloni de inovare, transferând cunoștințe și tehnologii către sectoarele tradiționale.

În ansamblu, economia Moldovei se diversifică treptat, iar sectoarele cu valoare adăugată mai mare cresc într-un ritm constant, consolidând o bază antreprenorială tot mai solidă și mai bine pregătită pentru integrarea pe piața europeană.

În aceste sectoare, cum vedeți dezvoltarea antreprenoriatului?

Antreprenoriatul în producție și procesare agroalimentară este în continuare dominat de companii locale, în cea mai mare parte afaceri mici și medii. Totuși, structura pieței diferă semnificativ de la un sector la altul.

În sectorul lactatelor, piața este puternic concentrată, cu un producător foarte mare și câțiva jucători mai mici. Modelul se regăsește și în creșterea păsărilor, unde doi producători mari asigură cea mai mare parte a ofertei de carne de pasăre. La producția de ouă, structura este opusă: mulți producători mici, așa cum vedem în majoritatea țărilor din regiune.

În creșterea porcinelor, concentrarea este ridicată și observăm un aport semnificativ de capital străin — un sector care necesită investiții mari, tehnologii moderne și bioprotecție avansată. Dar aici avem și investitori locali, care au simțit oportunitatea economică și dezvoltă afaceri de succes în acest sector.

În panificație și morărit piața combină câteva companii mari cu prezență puternică – atât de stat, cât si private – urmate de un număr foarte mare de producători mici și mijlocii, ceea ce conferă sectorului un grad ridicat de diversitate și dezvoltare antreprenorială.

În schimb, piața de fructe și legume rămâne extrem de fragmentată. Avem mulți producători locali, dar niciunul cu o cotă de piață semnificativă. Această fragmentare creează dificultăți pentru retail, care are nevoie de furnizori capabili să asigure constant volum, calitate și logistică. Deși s-au făcut investiții importante în depozitare frigorifică, sortare și ambalare, lipsește încă o organizare mai bună atât între producători, cât și în relația lor cu lanțurile de magazine.

Per ansamblu, antreprenoriatul se dezvoltă, dar există un potențial semnificativ de consolidare, asociere și profesionalizare, mai ales în sectoarele unde fragmentarea limitează accesul la piață și competitivitatea.

Din sectoarele care le-ați enumerat cine sunt preponderent clienții maib?

Maib, fiind cea mai mare bancă din Republica Moldova, are o expunere echilibrată în toate sectoarele economiei. Pe segmentul Corporate, acoperim ca număr de clienți peste 50% din piață, iar ca volum al creditării deținem peste 40%. Și pe zona IMM-urilor avem o expunere de aproximativ 40% din piață, ceea ce ne permite să fim prezenți, practic, în toate sectoarele.

Tradițional, maib a avut o pondere puțin mai mare în agricultură față de alte bănci, dar în ansamblu distribuția este una echilibrată și reflectă structura economiei naționale.

Dacă vorbim de sectorul agro, cererea vine mai mult din zona de fructe sau zootehnie?

Cererea este distribuită proporțional, în funcție de ponderea fiecărui sector în economie. Maib are o expunere echilibrată, fără o concentrare pe un anumit segment.

De exemplu, în zona fructelor, acoperim aproximativ 40-45% din sector, iar în zootehnie expunerea este comparabilă. În general, tocmai prin poziția noastră de bancă sistemică, suntem prezenți în toate ramurile agriculturii, fără o dependență clară de un singur sector.

Care sunt principalele nevoi bancare ale companiilor corporative pe care le deserviți și unde vedeți cele mai mari oportunități de dezvoltare a serviciilor în 2025 și pe termen mediu?

Nevoile bancare ale companiilor de talie Corporate sunt din ce în ce mai complexe, iar așteptările lor evoluează rapid. Cele mai mari companii pe care le deservim au nevoie de soluții avansate de cash management, instrumente performante de trade finance, produse FOREX sofisticate, acces rapid la finanțare pentru proiecte mari și integrare fluidă cu propriile sisteme ERP. Din perspectiva anului 2025 și a termenului mediu, vedem un interes tot mai mare pentru digitalizarea proceselor, precum și pentru servicii care reduc efortul operațional și cresc gradul de automatizare.

Și în zona IMM-urilo, nivelul de bancarizare este în creștere, iar antreprenorii folosesc tot mai multe servicii bancare. Vedem o utilizare tot mai extinsă a soluțiilor de plăți POS, terminale contactless, QR MIA, tap-to-phone, dar și o digitalizare accentuată a plăților B2B, unde tot mai multe tranzacții trec prin sistemul bancar.

Și la capitolul finanțare trendul este pozitiv: soluții pentru capital de lucru, overdraft, factoring, finanțări pentru contractare și aprovizionare, iar în tot mai multe cazuri observăm interes pentru investiții pe termen lung. Aici, noi lucrăm împreună cu antreprenorii, pentru a structura proiecte de investiții viabile și sustenabile.

Programele de sprijin oferite de instituțiile statului au avut un rol important în încurajarea investițiilor, iar noi am completat aceste instrumente prin garanții și programe de risc-sharing cu instituții internaționale precum Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiții (BEI) sau U.S. International Development Finance Corporation (DFC). Prin aceste parteneriate, am reușit să oferim nu doar finanțare, ci și elemente de grant, asistență tehnică, consultanță și know-how, astfel încât proiectele să fie mai bine pregătite, cu atenție la sustenabilitate, eficiență energetică și aplicarea standardelor internaționale.

Cine sunt mai dispuși să facă investiții pe termen lung, clienții corporativi mari sau cei din zona de IMM-uri?

Nu există o regulă clară privind categoria care investește mai mult. Totul ține de spiritul antreprenorial și de apetitul pentru dezvoltare. Am întâlnit companii mari, cu cifre de afaceri de peste 5 milioane de euro, care au fost foarte prudente și s-au limitat la finanțarea capitalului de lucru, fără să se aventureze în investiții mari. În același timp, avem clienți corporativi care dezvoltă proiecte ambițioase, pe termen lung, și vin la noi pentru soluții de finanțare adaptate unor planuri foarte bine structurate.

Desigur, companiile mari au, de multe ori, un acces mai facil la credite investiționale, pentru că dispun de active, experiență și istoric financiar. Dar avem tot mai multe IMM-uri care, datorită programelor de garantare și sprijin (inclusiv granturi și consultanță), reușesc să implementeze proiecte ambițioase, încep cu investiții mai mici, le dezvoltă, iar după un an-doi revin cu proiecte mai mari.

Care sunt tendințele actuale în creditare? În ce direcții se orientează majoritatea investițiilor?

În ultimii ani, tot mai multe finanțări sunt orientate spre investiții în utilaje și tehnologii noi de producție atât pentru creșterea capacității, cât și pentru automatizare și eficiență. O altă direcție foarte puternică este zona de eficiență și independență energetică: panouri fotovoltaice, soluții de cogenerare, sisteme de management al energiei, modernizarea echipamentelor pentru reducerea consumului.

Costurile acestor soluții au scăzut semnificativ în ultimii ani, ceea ce a stimulat apetitul investițional. Antreprenorii văd acum nu doar un beneficiu economic pe termen lung, dar și un avantaj competitiv: stabilitate, predictibilitate și reducerea dependenței de factorii externi.

Unde vedeți cel mai mare potențial de dezvoltare a instrumentelor financiare în 2026, atunci când vă planificați strategia de business?

Pentru 2026, vedem un potențial foarte mare în zona proiectelor investiționale, în special în sectoarele industriei prelucrătoare, energiei regenerabile și eficienței energetice. Contextul actual – marcat de programe europene și naționale de sprijin – creează condiții favorabile pentru accelerarea investițiilor. Pentru proiectele mari este disponibil Mecanismul de Ajutor de Stat, iar pentru investițiile mai mici antreprenorii pot apela la programele ODA, care acoperă o gamă largă de nevoi: digitalizare, modernizare, tehnologizare.

Pe partea investițională, anticipăm proiecte axate pe producere, procesare și creșterea calității produselor. Un domeniu cu potențial mare, dar mai puțin valorificat până acum, este logistica — atât în ceea ce privește infrastructura (depozite, spații logistice, infrastructura frigorifica), cât și profesionalizarea serviciilor de transport, distribuție și management al lanțului de aprovizionare.

În paralel, continuă dezvoltarea comerțului modern. Vedem un apetit constant pentru extinderea rețelelor de retail și deschiderea de noi spații comerciale, trend care, deși a fost foarte dinamic în ultimii ani, are potențial să continue și în perioada următoare.

Cu ce tip de soluții și servicii bancare veniți pentru sectorul de retail? Ce trenduri observați la nivel de nevoi?

Ion Cociorva, Director Relații Clienți Corporativi la maib

Un exemplu concret este zona de e-commerce, unde, la începutul acestui an, am lansat primul proiect dedicat sectorului pharma retail – și suntem, de fapt, prima și încă singura bancă din Moldova care a dezvoltat o soluție de e-commerce pentru acest domeniu.

Nu vorbim de vânzarea de medicamente, ci de produse conexe: suplimente alimentare, cosmetice, produse pentru îngrijire personală, casă, optică etc.În doar 10 luni, acest segment, care era practic inexistent în Moldova, a început să prindă contur. Vedem un interes tot mai mare din partea clienților noștri pentru soluții integrate de e-commerce în pharma retail, iar pentru 2026-2028 estimăm o dezvoltare semnificativă.

Ce facem noi, ca bancă, este să oferim soluția de e-commerce integrată cu site-ul existent al retailerului, să asigurăm procesarea plăților, acquiring-ul și tot suportul tehnic necesar. Partea de gestionare a magazinului online – conținut, livrare, relația cu clientul – rămâne în responsabilitatea retailerului, iar noi acoperim partea financiară și tehnologia de plată.

Puteți să ne oferiți câteva exemple concrete de proiecte de e-commerce implementate în retail în 2025?

Primul proiect pe care l-am implementat în retailul pharma este cu rețeaua Farmacia Familiei, care a fost pionierul în acest domeniu. Al doilea partener este Elody Farm, unde deja au fost înregistrate primele operațiuni, iar în prezent se fac anumite ajustări interne.

Astăzi, dacă accesați ff.md sau elody.md, puteți cumpăra produse prin soluția de e-commerce oferită de maib.

Dar nu m-aș limita doar la e-commerce. Aș menționa și un alt instrument foarte important pentru retail: factoringul local. Acum trei ani era practic la zero în Moldova. În prezent vedem o creștere constantă, de 20-30% anual, ceea ce arată că este un instrument util, mai ales pentru IMM-uri și pentru lanțurile de retail. Facilitează cash-flow-ul, scurtează perioada de încasare și susține dezvoltarea businessului, fără a pune presiune pe resursele proprii.

Pe lângă finanțare, oferim și servicii non-financiare, în special consultanță. Organizăm întâlniri trimestriale cu clienții Corporate, dar și sesiuni dedicate antreprenorilor din sectorul IMM, pe teme precum digitalizarea, management financiar, eficiență operațională sau acces la programe de sprijin.

Pe zona de e-commerce vedeți un potențial mare și pentru 2026, inclusiv în retailul FMCG?

Da, categoric. Și în FMCG vedem un potențial mare de dezvoltare a comerțului online. Noi, ca maib, ne-am propus să susținem dezvoltarea activă a sectorului de e-commerce – circa 50% din tranzacțiile online din Republica Moldova sunt procesate de maib – și acest segment continuă să crească.

Un avantaj important, pe care îl vedem tot mai clar, este conexiunea cu diaspora. Există tot mai multe situații în care moldovenii de peste hotare fac achiziții online pentru cei de acasă, fie că vorbim de produse alimentare, îngrijire personală, casă, cadouri sau alte bunuri de consum. Aceasta este o nișă încă insuficient explorată, dar cu potențial foarte mare.

Desigur, dezvoltarea e-commerce-ului merge împreună cu investiții în logistică. Este nevoie de soluții integrate de livrare, depozitare, tracking, recepționare — un lanț cap-coadă funcțional, care să asigure consumatorului final o experiență completă și sigură. În această zonă, încă este loc de îmbunătățire și există un interes crescut pentru investiții.

Adrian Rusica, Director Relații Clienți Corporativi la maib

Printre soluțiile pe care le oferim clienților se numără și produsele de finanțare, inclusiv limitele de credit pre-aprobate atât pentru clienții Corporate, cât și pentru segmentul IMM.

Pentru IMM-uri, procesul este în mare parte automatizat: colegii din Contact Center contactează clienții, le prezintă ofertele de finanțare și condițiile aferente.

Pentru clienții Corporate, abordarea este personalizată, relația este gestionată direct de directorii de relații, iar aceste limite pre-aprobate sunt discutate în cadrul vizitelor și întâlnirilor deja programate.

Acest instrument este extrem de util, deoarece oferă rapiditate în procesul de decizie privind finanțarea capitalului circulant și a produselor de trade finance (scrisori de garanții și acreditive documentare). Totodată, ne ajută și pe noi, ca bancă, să evaluăm anticipat riscurile și să identificăm clienții cu care putem dezvolta parteneriate solide.

Alexandru Sonic, Vicepreședinte maib, responsabil de Divizia Corporate Banking și Investiții

Dezvoltăm programe de parteneriat cu retaileri, inclusiv pe zona de carduri cu cashback, cum este cardul maib gama, prin care stimulăm vânzările rețelelor partenere și oferim beneficii suplimentare clienților.

Oferim și cardul maib liber, soluția noastră de tip buy now, pay later, care permite utilizatorilor să achite cumpărăturile în rate din limita de credit disponibilă, crescând astfel valoarea achizițiilor. Mai nou, cardul maib liber poate fi activat 100% digital în aplicația maibank, inclusiv cu aprobarea limitei de credit, adaptată la profilul și nevoile consumatorului.

Pentru susținerea businessului, avem parteneriate și cu furnizorii de utilaje și echipamente, prin care oferim finanțări în condiții atractive pentru achiziția de tehnică, utilaje sau unități de transport, facilitând modernizarea afacerilor și accelerarea investițiilor.

Ce tendințe vedeți pe partea  de instrumente de fidelizare, în afară de cele de tip cashback? Ce alte tipuri de soluții analizați pentru care aveți cerere sau pentru care vedeți un potențial în perioada următoare?

Ion Cociorva, Director Relații Clienți Corporativi la maib

Avem programe de loialitate și campanii realizate direct cu partenerii noștri Visa sau Mastercard, prin care ne propunem să stimulăm creșterea operațiunilor clienților. Aceste campanii se organizează trimestrial și pot fi tematice – în parteneriat cu anumite rețele sau businessuri – sau pot promova produse specifice, cum ar fi maib junior.

Maib junior este un proiect de care suntem foarte mândri, este un instrument prin care cultivăm educația financiară timpurie pentru generațiile viitoare.

Am observat, în special în rândul companiilor mari, că acestea își dezvoltă propriile programe de fidelizare. Dacă anterior se bazau mai mult pe soluțiile oferite de bancă, cum ar fi cashbackul, acum vedem că investesc în aplicații proprii, membership programs și alte modele de fidelizare adaptate nevoilor lor.

Ne puteți oferi câteva detalii despre proiectul logistic dezvoltat împreună cu Linella?

Adrian Rusica, Director Relații Clienți Corporativi la maib

Este cel mai ambițios și cel mai mare proiect pe care l-am finanțat până acum, atât pentru bancă, cât și pentru mine personal. Împreună cu partenerii noștri de la BERD, am finanțat construcția celui mai mare centru logistic din Republica Moldova.

Proiectul va fi dat în exploatare pe etape începând cu finalul acestui an. Valoarea estimată inițial era de aproximativ 30 de milioane de euro, dar între timp a crescut, pentru că se lucrează deja la cea de-a doua etapă de extindere, care va majora suprafața cu încă aproximativ 30%. Suntem foarte entuziasmați că suntem partenerul financiar principal al acestui client.

BERD a oferit nu doar resurse financiare, ci și asistență tehnică și elemente de grant. Acest lucru este extrem de important, pentru că vorbim despre un proiect complex, cu infrastructură frigorifică, proiectare specializată și tehnologii logistice avansate. La un asemenea nivel de investiție, componenta de expertiză și suport tehnic are o valoare foarte mare.

Moldova are o nevoie reală de platforme logistice moderne. Apariția unor astfel de centre va schimba fundamental nu doar peisajul de retail, dar și modelele de business din domeniile distribuției, comerțului online și chiar producției locale.

Vă invit să faceți niște recomandări mediului de afaceri atât clienților mari, cât și clienților mici cu privire la 2026?

Alexandru Sonic, Vicepreședinte maib, responsabil de Divizia Corporate Banking și Investiții

Astăzi, antreprenorii in Republica Moldova au acces la cea mai generoasă combinație de programe de sprijin din ultimul deceniu: granturi, garanții și asistență tehnică oferite de UE, BERD și alți parteneri de dezvoltare. Este o fereastră de oportunitate care nu trebuie ratată, mai ales în contextul negocierilor accelerate cu Uniunea Europeană și al fondurilor deja alocate Moldovei pentru perioada următoare.

Recomand antreprenorilor să aibă curajul să investească în proiecte ambițioase, să valorifice programele europene și să se pregătească pentru standardele unei piețe mult mai competitive.

Noi, ca bancă, suntem alături de ei cu consultanță, structurare financiară și acces la mecanisme de cofinanțare.

Investitorilor internaționali le transmit că Moldova este o piață unde diferențierea este încă posibilă. Există sectoare întregi – agroalimentar, energie verde, retail, logistică – în care know-how-ul străin poate aduce un avantaj imediat. Costurile operaționale sunt competitive, iar apropierea de piața UE face țara și mai atractivă pentru investiții pe termen lung.

Pe plan intern, antreprenorii ar trebui să acorde prioritate investițiilor în standarde europene, digitalizare și dezvoltarea resurselor umane. Acestea sunt elementele care vor decide competitivitatea în următorii ani. Moldova rămâne o piață emergentă cu mult spațiu pentru creștere – iar cei care acționează acum vor fi primii beneficiari ai transformării economice.